sâmbătă, 29 mai 2010

Câinii şi obsesia lor pentru insecte

M-am gândit că e binevenit să scriu acest post deoarece în ultima vreme am văzut deseori "atacuri" ale viespilor asupra câinilor noştri. În urmă cu o săptămână o căţeluşă mică din vecini avea boticul umflat rău. O durea, nu puteai să-i atingi zona că plângea. Am ţinut-o sub observaţie, dar a doua zi nu mai avea nimic.
Apoi, într-una din zilele acestea, l-am auzit, din casă, pe Buliţă că lătra foarte ciudat. El este un câine deosebit de inteligent, la chestia asta făcându-şi simţită prezenţa gena de lup din el. De fiecare dată când vrea să ne atragă atenţia, are un lătrat diferit, altfel decât cel de zi cu zi. Am ieşit repede să văd de ce "mă cheamă" şi l-am văzut sărind pe geam după o gânganie mare şi foarte ciudată. Semăna cu un viespe, doar că era de 2 ori mai mare şi avea o culoare albastru închis, spre negru. Şi scoatea un sunet (bâzâit) puternic. Buliţă se căznea să-l prindă, iar eu m-am speriat ca nu cumva să reuşească să şi facă asta aşa că m-am grăbit să-l dau afară, pe geam. E prima dată când văd o astfel de insectă, mi s-a părut foarte frumoasă, dar ceva îmi spunea că înţepătura ei nu e de dorit. Am căutat pe net o poză asemănătoare, dar asta e tot ce am găsit.

Doar că ăsta e trântor şi nu-mi dau seama cât e de mare. Cel din realitate era mai mare decât un viespe şi nu ea negru, ci mai mult albastru închis. Mă rog. 
Ce am vrut eu să accentuez aici e că, din nefericire, unii câini au "obsesii" faţă de insecte şi par să ignore complet pericolul la care se expun vânându-le. Aşa face Zguby, care la orice oră din zi ne ia prin surprindere cu salturile ei acrobatice prin casă, după muşte, tânţari sau ce o mai găsi. Deunăzi a văzut o furnică, dar în acelaşi timp o văzuse şi Pătrunjel şi a dat şi el să se repeadă asupra mititicii. Eu nu am văzut şcena de la început, doar când Zguby l-a mârâit ameninţător ca nu cumva să îndrăznească să-i ia "jucăria". Na, ce să mai zici. Noroc că nu locuim în ţări calde, unde mai sunt şi diverşi păianjeni veninoşi, scorpioni etc. 

Am căutat pe "tătucul google" după articole despre muşcătura de viespe la câini, dar - spre surprinderea mea - nu am găsit decât unul singur, pe adopţiicaini, pe care îl redau mai jos:

Semnele înțepăturilor de albine, viespi sau furnici apar în general în aproximativ 20 de minute. Chiar dacă pare un eveniment minor, animalele trebuie ținute sub observație pentru cel puțin 12-24 de ore după prima reacție, deoarece simptome ușoare pot crește în gravitate.
Înțepăturile albinelor, viespilor și mușcăturile furnicilor apar de obicei pe zone lipsite de blană precum stomacul sau picioarele, pe față, cap sau chiar în interiorul gurii. Înțepăturile și mușcăturile tind să producă o inflamare locală însoțită de durere, care se va retrage în aproximativ o oră. Totuși, ele pot cauza reacții alergice grave, chiar șoc anafilactic. În cazul unei înțepături de albină, evitați să smulgeți acul rămas în piele cu penseta. Motivul este acela că, odată cu acul, albina își lasă în animal și aparatul de “pompat” venin atașat de acesta, astfel încât există riscul de a injecta și mai mult venin. Indicată este răzuirea ușoară a acului.
Doza toxică depinde de tipul insectei, numărul de înțepături sau mușcături, locația acestora și sistemul imunitar al fiecărui animal în parte.
Semnele comune sunt umflarea ploeoapelor, urechilor, buzelor, uneori a întregii fețe (angioderma). Dacă animalul a fost înțepat în nas sau în gură, se va dezvolta o umflătură de mari dimensiuni ce poate cauza dificultăți de respirație. Se mai pot observa urticarie sau umflături locale, dacă a fost atacată pielea. Mușcăturile generează în mod obișnuit mâncărimi. Însă, în cazul unei reacții anafilactice, animalele pot intra în șoc, începând să respire greu, anormal, să dea semne de slăbiciune, să își piardă cunoștința, puls slab, febră, extremități reci, tremurături, stări de vomă, diaree, leșin.
Ca primă măsură este necesară îndepărtarea acului, dacă acest lucru este posibil. Aplicarea unei paste de bicarbonat de sodiu și apă pe înțepătură sau mușcătură pentru a calma mâncărimile. Loțiunea de calamină sau amoniac aplicată cu un tampon de vată are același efect. Este binevenită o pungă cu gheață sau o compresă rece aplicată pe zona afectată pentru a calma durerea și umflătura. Nu omiteți contactarea veterinarului.
Tratamentul veterinar constă în primul rând în indepărtarea acului, dacă acesta mai este prezent. Ca tratament suplimentar, vor fi administrați corticosteroizi, antihistaminice și epinefrină, dacă este necesar. În caz de nevoie, se administrează și fluide IV și oxigen. Dacă se suspectează leziuni la nivelul organelor, se vor face teste de sânge. În cazul înțepăturilor în interiorul gurii, hrănirea va fi dureroasă pentru animal. Se recomandă înmuierea mâncării în apă sau hrănirea doar cu mâncare moale.

Dacă puteţi aduce completări, sunteţi mai mult decât bineveniţi.

Un comentariu:

Postări populare