joi, 19 mai 2011

Caii salbatici - o valoare pentru alte tari, pentru noi doar niste daunatori

Prima data am aflat despre existenta cailor salbatici din Delta in 2009, cand am citit un articol tulburator si l-am copiat pe blogul meu: http://dashalovinganimals.blogspot.com/search/label/cai%20s%C4%83lbatici. M-a impresionat mult povestea lor, dar niciodata nu ma gandeam sa ajung martor al uciderii lor fara mila. Citind primul articol, gandul mi-a zburat la filmele cu cowboy, cele in care firul epic reprezenta povestea imblanzirii unui cal salbatic si relatia speciala infiripata intre animal si om. Toate aceste filme sublineaza frumusetea, inteligenta si valoarea acestor animale, pe care cei ce au trait cu decenii in urma, aproape de natura si animale, au stiut sa le recunoasca si sa le valorifice.
Nu stiu ce naiba se intampla in perioada asta, in tarisoara noastra, in ceea ce priveste animalele. Zici ca a aparut o molima de exterminare a animalelor. Ma ingrozeste ignoranta celor care au decis cu atata usurinta aceste crime, fara sa se gandeasca ca e vorba de fiinte inteligente, dotate cu o gama de sentimente la fel ca si oamenii. Da, caii traiesc/simt iubirea, mania, tristetea, gelozia, la fel ca si noi. Doar faptul ca nu au voce, ca nu se pot exprima, nu inseamna ca sunt lipsite de importanta.
Am fost si eu martor la un eveniment nefericit cu un cal. Am scris despre el la vremea aceea, pe blogul meu: http://dashalovinganimals.blogspot.com/2009/11/update-la-povestea-trista-calului.html. Dupa aceasta intamplare nu am mai fost in apele mele cateva saptamani bune. Doar am plans, am stat in pat si nu puteam nici cum sa-mi scot din minte privirea calului cazut, cat de mult s-a linistit cat am stat alaturi de el si mi-am tinut mainile pe capul lui. Apoi, a doua zi, veterinarul a decis ca tratamentul lui costa prea mult, ca nu are cine sa suporte cheltuielile si ca trebuie eutanasiat.
Frustrarile care se nasc in urma unei asemenea experiente, mania impotriva importantei care se da in ziua de azi materialului si nu pe viata unei fiinte, te coplesesc.
Acum, citind grozaviile despre caii Deltei, retraiesc acele frustrari. De ce nu putem face mai mult? De ce nu avem nici un ONG care sa aiba putere sa salveze acei cai si sa-i ingrijeasca intr-un adapost? Ne lipsesc foarte multe, suntem legati de maini din cauza lipsurilor si tot ce ne ramane e sa ne rugam, sa luptam de la distanta sperand intr-un miracol. Dar intre timp, cei ce detin puterea isi duc la bun sfarsit lucrarea diabolica.
Doamne ajuta tara asta si apara animalele ei! Te rog mult, Doamne.

Pentru cei ce cred in importanta acestor cai, ii rog sa semneze petitia: http://www.change.org/petitions/demand-that-the-danube-delta-horses-are-released-to-animal-welfare-not-slaughterd

 
Cititi si urmatorul articol: http://www.inpolitics.ro/caii-din-delta-sfirtecati-pe-altarul-intereselor-electorale-ale-pdl-art64618.aspx#





4 comentarii:

  1. carmen donogan25 mai 2011, 11:29

    din pacate in tara asta nu va exista niciodata o adevarata protectie a animalelor. Si pana nu se schimba mentalitatea oamenilor nu se va schimba nimic. Chiar si acum in 2011, intr-un oras ca si cluj-napoca, deci nu in varful muntelui, oamenii arunca puiutii nou nascuti de caini sau de pisica fara nici o remuscare. La noi la universitatea de stiinte agricole a nascut o pisica 5 puiuti ieri, si femeia de servici deja vroia sa-i arunce. Cum poate un om care se considera credincios, care toata ziua tine posturi si merge la biserica sa faca asa ceva? niciodata nu o sa pot intelege. cum mai poti dormi noaptea cind sti ca ai omorit 5 suflete fara aparare. Am sa pun anunt pentru adoptie peste vreo 2-3 saptamini, cind mai cresc puisorii si am sa le gasesc stapani. Nu ar fi pentru prima data.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ma simt coplestita de multimea celor care-si spun "oameni" dar dau dovada de cu totul altceva... :(
    Bine te-am regasit!

    RăspundețiȘtergere
  3. super acest blog recomand tuturor citirea articolelor

    RăspundețiȘtergere

Postări populare