Foiletonul adopțiilor în străinătate, episodul 2 - Dolly
O altă poveste reușită este a unei cățelușe care a ”aterizat” pe aleea mea, într-o seară de iunie. Fetița vecinilor m-a sunat să-mi spună că avem un cățel nou prin zonă, că e de talie mică și foarte speriat, adică un fel de cod care s-ar traduce ”hai jos cu ceva papa de căței”. Am descoperit o cățelusă de mărimea teckeliței mele, galbenă cu alb, delicată și într-adevăr foarte sperioasă. I-am pus mâncarea jos și m-am așezat la ceva distanță de ea, să nu o stresez mai tare decât era deja. După cum înfuleca, dar și după urmele de sfoară de la gât, mi-am dat seama că erau șanse mari să-și ducă traiul prin vreo comunitate de țigani. Odată ce și-a umplut burtica, s-a apropiat de noi mai cu încredere, arătându-mi o deschidere mare spre afecțiune umană. Nu o puteam lăsa în stradă, aia era clar, așa că am riscat și am dus-o în casă. Doar că s-a cam speriat de haita mea și a trebuit să-i țin la distanță de ea, până se mai acomoda cu noul mediu. În casă s-a instalat imediat în fotoliu și de...