Din lumea mea

In cursul seriei de stiri despre femeia atacata de caini s-au vehiculat de mai multe ori afirmatii de genul: "ONG-urile nu isi fac treaba" sau "ONG-urile nu se implica suficient", etc. Lasand la o parte faptul ca toate stirile mai sus mentionate au fost formulate pe un ton extrem de tendentios, proiectand acuzatii in stanga si-n dreapta si instigand populatia (si asa divizata), la ura si violenta vizavi de cainii comunitari, concluziile "expectorate" de niste reporteri in cautare de senzational pentru cresterea ratingului (si implicit a salariului) ne insulta grav toate eforturile pe care le-am depus de ani de zile in incercarea de a gasi o solutie pertinenta la stoparea acestui fenomen national pe care il reprezinta cresterea numarului de animale fara stapan pe strazile din Romania. In primul rand, sa te hazardezi sa pornesti la drum cu un ONG pentru a carei activitate principala nu exista fonduri de nici un fel, iar sponsorii sunt in majoritate volunta...

Ca organizaţie de protecţie a animalelor ne confruntăm deseori cu lipsa educaţiei şi cu indiferenţa oamenilor faţă de animale, de situaţia lor. În lipsa unei educaţii decente, mulţi oameni pun mai presus bunurile materiale, poziţiile sociale aducătoare de bunuri materiale, în detrimentul vieţii însăşi. Alţii, chiar dacă au beneficiat de o oarecare educaţie, prinşi în vâltoarea unei vieţi atent manipulate înspre partea materială, minimalizează tot ce este, în opinia sa, inferior ca specie, deşi a fost dăruit, de către acelaşi Creator, cu Viaţă. Mă întreb oare când le va cădea vălul de pe ochi, când vor conştientiza că în această lume VIAŢA este cel mai important factor? Adică realitatea care ne arată de multe ori, dar nu toţi înţelegem, că plantele, animalele, oamenii reprezintă esenţa! Toate aceste vietăţi, dacă mă pot exprima aşa, nu pot trăi una fără cealaltă.  În ignoranţa multora însă, ce fac ei??? Omoară vietăţile, distrugând viaţa!!! Azi colegii mei s-au confruntat cu două c...

"Măreţia unei naţiuni şi progresul ei moral pot fi măsurate prin felul în care sunt tratate animalele". Mahatma Gandhi Mă întreb ce l-o fi determinat pe Gandhi să elaboreze această expresie devenită celebră. Acu' că au trecut şi Paştile, e timpul să scriu despre ceva ce aveam demult în minte. În ultimul timp am fost răvăşită de numeroasele întâmplări legate de protecţia animalelor. Nu pot să nu observ indiferenţa, pe de o parte, a oamenilor ignoranţi, iar pe de altă parte mizeria pe care o fac, cu bună ştiinţă, angajaţii statului, referitoare la situaţia animalelor. Nici nu ştiu care sunt mai de condamnat, cei care sunt rămaşi la un stadiu inert, dar care sunt atât de mulţumiţi de ei sau cei care fac rău, cu bună ştiinţă, pe banii contribuabililor? În ultimele două săptămâni a apărut o "mişcare uriaşă de valuri" venită dinspre disapora românească: "suntem îngroziţi de ceea ce citim pe net şi vedem la ştiri despre cazurile de abuzuri asupra animalelor. ...

În loc de intro: Sunt foarte mulţi oameni pe lumea asta care cred că le ştiu pe toate şi acest lucru le dă dreptul să facă cum cred ei de cuviinţă. Sunt oameni instabili psihic sau emoţional, cu o obsesie patologică pentru detalii, care încearcă să-şi regăsească echilibrul într-o ocupaţie. Şi o fac cu mare pasiune, indiferent dacă asta înseamnă să facă rău altei fiinţe. Pentru ei acest lucru este singura satisfacţie pe care şi-o mai pot găsi într-o existenţă nefericită.  Scena1: Peste un astfel de specimen am dat şi noi în urmă cu câteva săptămâni, când încă zăpada era la ea acasă. Am fost sesizaţi de o doamnă că un vecin pensionar a "instalat" laţuri în gardul viu din jurul blocului, cu scopul de a se prinde câinii în ele. Femeia zicea că o căţeluşă a murit acolo şi au găsit-o apoi aruncată la tomberon, iar alta a fost salvată de un tânăr care i-a desprins laţul din gât. Mersul normal în aceste cazuri ar fi ca cetăţenii să sesizeze poliţia, însă se pare că oamenilor le ...

Se pare că mă tot întorc la acest titlu, dar ceea ce întâlnesc zilnic în viaţă mă obligă să revin pe acest subiect. Aşa cum toţi ştim, străzile României sunt pline de animale abandonate sau animale fără stăpân. Primele au fost aruncate de la casă, ca o haină veche, altele s-au născut din aceste animăluţe nedorite. Scena1: Deunăzi, într-o convorbire cu o veche prietenă o întrebasem printre altele ce le mai face câinele. Avuseră un superb exemplar de ciobănesc german. "L-am dat", îmi spune ea. "A fost rău". Deja îmi imaginam tot felul de scenarii, ca să aflu apoi că "a muşcat cloşca". Scurt şi la obiect. Eu am întrebat-o dacă tot legat îl ţineau, iar răspunsul: "normal, că facea mizerie".  Scena 2: Anul trecut, o rudă dinspre soţul meu a primit un pui de teckelaş. Am avut plăcerea şi nu prea de a-l cunoaşte şi noi când acesta avea vreo 6 luni, cu ocazia mai multor vizite care le-a făcut la noi. Aşa cum era şi normal, cei doi teckeli ai noştri a...