Din lumea mea

Salvarea animalelor străzii, făcută un timp îndelungat, începe să devină consumatoare. De mijloace bănești, timp și sănătate. E important să știi să spui stop, înainte de a sfârși mistuit.  Tocmai ce apucasem să-mi fac , mie însămi,  promisiunea de a mă opri, când a apărut el.  La poarta noastră, apoi „defilând” de-a lungul gardului nostru. Un cățelandru de aproximativ 6-7 luni, cu o blană de un negru-lucios și aspect de ciobănesc alsacian. Prietenos, dar prudent. Încă nu știa de ce-s în stare oamenii. Se lipise de o vecină cu probleme psihice și multe pisici. „Cârligul” din relația lor era clasicul parizer, pe care îl cumpăra zilnic pentru pisicile ei. Atunci, dar și acum. Pe atunci avea și o cățelușă din rasa Bichon. Acum n-o mai are. După primele interacțiuni cu vecina „iubitoare-de-animale”, cățelul și-a făcut obiceiul de a o vizita dis de dimineața, undeva pe la ora 5, când ea avea rutina de măturat prin fața porții. (Încă o are, doar că acum începe de pe la 3). Dacă...

Ştiu, am cam lipsit în ultima vreme. Şi multe s-au şi întâmplat, o sa fac un fel de rezumat al ultimelor întâmplări. Blackie - v-o mai amintiţi pe frumoasa negresă pe care am găsit-o vagabondând, în călduri, prin oraş? Ne-am dat seama că a fugit de acasă, am pus anunţuri, dar nimeni nu a revendicat-o. Între timp am purtat-o cu noi la Expo Transilvania, unde a făcut spectacol, la fiecare ieşire. Pe lângă faptul că ştie să zâmbească (da, da, nu râdeţi, îşi ridică buza de sus şi îşi arată dinţii), îmbrăţişează pe toată lumea. Ea a fost atracţia standului nostru. Frumoasă, prietenoasă foc, jucăuşă, toţi copiii au îndrăgit-o. Sâmbăta asta a fost de câteva ori la un pas să fie adoptată. Prima dată a fost remarcată de un tânăr american, doar că el mai avea două femele şi urma să o dea pe una din ele (Rotweiller) că era prea rea cu cealaltă. Îi găsise un loc bun, însă doar peste o săptămână va pleca. A spus că ne va căuta. Apoi, 3 fetiţe, împreună cu mama lor, s-au aşezat pe jos lângă Blac...