Ne-am făcut cu o altă noutate și multe alte probleme
La sfarșitul lunii august am fost "cadorisiți” cu un pui de cățel, în cel mai nedorit mod, dar foarte frecvent. A fost aruncat în curtea noastră, ghidați după românescul principiu ”unde sunt mai mulți câini, mai încape încă unul”. Doar că binevoitorii ăștia neștiutori, habar n-au că a arunca un pui pe teritoriul unor adulți este similar cu a arunca o pradă în gura lupului. Noroc că i-am auzit urletele disperate ale puiului înainte de a ieși gașca noastră în curte, așa că l-am salvat la timp. Puiul era de fapt o fetiță, așa cum se întâmplă de cele mai multe ori cu câinii abandonați. Și complet neagră, adică exact pe (ne)gustul românului. Gălușca s-a instalat rapid în căminul nostru, făcându-se confortabilă imediat. N-a avut frică de ceilalți câini, din contră, a început să-i ia pe rând (=să-i fugărească prin casă). Cu excepția lui Piky, care deja și-a asigurat titulatura oficială de ”baby-sitter”, restul încercau să se ascundă pe unde puteau de noua