Atitudini (im)pur(e) româneşti
Îmi spunea recent un român din diaspora că în nici o altă tară nu a văzut atâta indiferenţă faţă de animale şi atâtea animale abuzate ca la noi. Oare de unde naiba ni se trage asta? Să vă relatez din nou câteva episoade din seria "atitudinea omului faţă de animale" ... Scena 1: Acu' 2 zile vine la poartă o femeie. Era o cunoştinţă a bunicii soţului meu. - Am venit să vă rog să luaţi câinele meu la dvs, zice ea. - Adică cum?, mă mir eu. - Păi o paralizat şi nu-l mai pot ţine, zice ea crezând că mă lămureşte. În mintea mea deja se desfăşurau forţe de genul tunete şi fulgere. Printr-o antrenată atitudine plină de diplomaţie, am scos însă: - Dacă dvs v-aţi îmbolnăvi şi aţi cădea la pat, că doar sunteţi bătrână, cum v-aţi simţi dacă familia ar vrea să vă dea de la casă? Nu se aştepta la aşa ceva. A tăcut pentru o clipă, apoi a început să dea la latura sensibilă. - Păi da, dar ştiţi cât plâng când îl văd acolo întins pe burtă că nu mai mişcă? - Cred. Acum mai ales tre...