Căţei care aşteaptă ajutorul dvs
Azi am primit un telefon prin care am fost anunţată de o doamnă că a găsit 4 pui de căţel pe stradă, în spate la Milenium. Azi dimineaţă 2 dintre ei muriseră, iar ca să-i salveze pe ceilalţi 2, soţul ei a încropit o mică cuşcă din cutii de carton, pe care le-a umplut cu fân. Cu toate astea, doamna nu era deloc liniştită să lase acei căţeluşi mici pe stradă, în frig, neprotejaţi de trecători şi de alţi câini mari.
Ce era să fac, m-am dus să-i iau. Deşi suntem suprasolicitaţi şi plini de câini de toate mărimile, nu puteam să-i las acolo. Iată ce am găsit:
Nici nu se mişcau. La început m-am temut că muriseră şi ei, dar când am ridicat cutia, am văzut că mişcau. Sunt 2 fetiţe, una neagră şi cealaltă gri. Două scumpe şi mititele, în vârstă cam de vreo 3 săptămâni. Le-am dus la colega mea acasă, să le tratăm, înainte de a le pune laolată cu ceilalţi vaccinaţi şi deparazitaţi.
Cea negruţă are o infecţie la ochi. Draga de ea. O să se refacă după tratament. Cea gri e prietenoasă şi vioaie. Negruţa e sperioasă încă, merge strânsă şi cu codiţa între picioare. După ce le vom deparazita şi apoi vaccina (să mai crească însă), vor fi apte pentru adopţie. Până atunci însă vor sta în grija colegelor mele. Să sperăm că dacă au trecut peste nopţile friguroase, în stradă, vor reuşi să trăiască şi mai departe. Vă rog să le ţineţi pumnii şi să spuneţi o rugăciune pentru ele.
Vă mai aduceţi aminte de Pufuleţ? Iată-l cum arăta când l-am găsit:
Şi cum e acum:
A mai crescut. E prietenos, jucăuş şi foarte frumuşel. Parcă e un ursuleţ polar. S-ar putea să ne fi înşelat, s-ar putea totuşi să crească măricel. Oricum, cine îl va adopta, se va bucura de prezenţa lui.
Dar de micuţa asta vă mai amintiţi? Speriată, timorată, plângăcioasă...
Iat-o acum, după câteva săptămâni:
Salut. Eu sunt Violeta, de la celebra flacără violet.
Vioaie, energică, curajoasă chiar şi ...lătrăcioasă! O schimbare mare.
În încăperea vecină stau două lady, proaspăt sterilizate:
Cea negruţă a fost găsită la un bloc, în centrul oraşului, cu o sfoară în jurul gâtului. La o privire mai atentă, s-a putut observa că sfoara deja pătrunse prin piele, era carne vie, rana supura. Abia a putut-o prinde colega mea. Rana încă îi este deschisă, motiv pentru care se află sub tratament cu antibiotic.
Toate aceste animăluţe se află în îngrijirea noastră, pe banii noştri. Nimeni nu ne ajută, de aceea vă rog mult, dacă puteţi şi aveţi condiţi, adoptaţi unul sau mai mulţi dintre aceşti căţei. Ne este foarte greu să-i hrănim zilnic, pe lângă căţeii care îi mai avem, plus tratamentele costisitoare.
ca multi, din diverse asociatii de prot. a animalelor,faci treaba grozava!!!...suntem deasemenea multi care va admiram,dar nu prea putem ajuta..cel putin deocamdata...ne "hranim"doar cu entuziasmul vostru...
RăspundețiȘtergeremititeii, mi s a rupt sufletul, ce frig or fi indurat ei:(faceti un lucru extraordinar
RăspundețiȘtergereca bine ai spus "anonimule" - ne hranim sufletul!
RăspundețiȘtergere