Atitudini ale oamenilor vizavi de animale IV

Ca organizaţie de protecţie a animalelor ne confruntăm deseori cu lipsa educaţiei şi cu indiferenţa oamenilor faţă de animale, de situaţia lor. În lipsa unei educaţii decente, mulţi oameni pun mai presus bunurile materiale, poziţiile sociale aducătoare de bunuri materiale, în detrimentul vieţii însăşi. Alţii, chiar dacă au beneficiat de o oarecare educaţie, prinşi în vâltoarea unei vieţi atent manipulate înspre partea materială, minimalizează tot ce este, în opinia sa, inferior ca specie, deşi a fost dăruit, de către acelaşi Creator, cu Viaţă. Mă întreb oare când le va cădea vălul de pe ochi, când vor conştientiza că în această lume VIAŢA este cel mai important factor? Adică realitatea care ne arată de multe ori, dar nu toţi înţelegem, că plantele, animalele, oamenii reprezintă esenţa! Toate aceste vietăţi, dacă mă pot exprima aşa, nu pot trăi una fără cealaltă. 
În ignoranţa multora însă, ce fac ei??? Omoară vietăţile, distrugând viaţa!!!

Azi colegii mei s-au confruntat cu două cazuri de abandon:
  • Primul, un bărbat din catierul Primăverii, şi-a scos afară din curte căţeluşa gestantă, pe motiv că nu o mai vrea. O avea de mică, adusă acasă de fiica lui, iar la acel moment toată lumea o îndrăgise. Acum însă, crescând, ajungând la prima serie de călduri şi cu burta mare, biaţa căţeluşă este ţinută la poartă, interzicându-i-se accesul în curte. Motivul: "îmi calcă răsadurile".  Colega mea a încercat să-i explice că există o lege de protecţie a animalelor care prevede sancţiuni dure în caz de abandon, chiar şi închisoarea, iar răspunsul lui a fost: "ei şi, am timp?". Frumos, nu? Colegele mele i-au spus că vor lua ele căţeluşa şi o vor duce la medicul veterinar pt sterilizare, dar să aibă el grijă de ea, să o hrănească, să-i dea apă etc, chiar şi la poartă fiind. Locuind într-o zonă cu străduţe liniştite, neumblate de maşini, au găsit că e cea mai bună soluţie pe moment. Cu condiţia însă ca să fie urmărită starea căţeluşei, dacă este într-adevăr îngrijită. 
  • Al doilea caz, o căţeluşă cu pui, aflată pe o stradă locuită. A născut pe stradă, iar localnicii au anunţat hingherii să o ridice pe motiv că latră la oameni şi îi muşcă. Când au ajuns acolo colegii mei, căţeluşa mai avea 2 pui. Au luat puii, iar căţeluşa a venit la ei dând prietenoasă din coadă. Nici vorbă de lătrat sau de muşcat. Din contră. Era foarte blândă şi afectuoasă. O babă însă, de la una din case, văzând colegii că iau puii, a strigat să ia şi căţeluşa că muşcă copiii. Colegii mei le-au explicat frumos babei că daca era o căţeluşă agresivă, care muşca, nu ar fi venit la ei dând din coadă şi nu s-ar fi lăsat mângâiată. La care baba..."păi doar dacă vă cunoaşte". Asta a fost tot ce a putut scorni fioroasa babă, deşi colegii mei se aflau pentru prima dată pe acea stradă. Cum să faci educaţie unor astfel de oameni, cum să schimbi aceste mentalităţi, dar nu numai, aici e vorba de răutate pură, de lipsa iubirii faţă de viaţă.

Observ că nimeni, dar chiar nimeni, mai ales persoane ajunse la o vârstă înaintată, nu îşi pun nici o clipă problema că fac rău unei biete fiinţe şi că, poate, într-ozi, bătrâni fiind, şi ei pot păţi acelaşi lucru, adică să ajungă singuri, abandonaţi, ai nimănui. Roata se învârte...

Şi pentru că trăim într-o ţară în care nu se pune preţ pe viaţă, în loc ca oamenii din exemplul de mai sus, cei care îşi bat joc de bietele animale abandonându-le, să fie pedepsiţi conform legii existente, cine credeţi că sunt amendaţi prima dată??? Posesorii de animale, dar cei care au grijă de patrupedele lor aşa cum scrie la carte. Păi până când vom suporta asemenea inepţii??? Până când tăcem şi nu ripostăm?

Şi cireaşa de pe tort: una din tinerele voluntare foarte pasionate de activitatea cu animalele, ne însoţeşte sâmbătă de sâmbătă la CLuj. Mare iubitoare de animăluţe, visul ei este ca atunci când va fi mare (acum are aproape 14 ani) să deschidă un adăpost pentru animalele abandonate. De când e la noi a văzut că nu e atât de uşor. Şi odată intrată în horă, ignoranţa o loveşte şi pe ea, deşi încă este un copil. Îşi planificase ieşirea de sâmbăta asta, dar în ultima clipă, profesoara de engleză o anunţă că a înscris-o la nush ce concurs. Fetiţa i-a spus politicos că nu poate să participe pt că merge la o activitate cu câinii... la care, soţul profesoarei, cadru didactic şi el, intră în clasă şi se ia de ea în faţa tuturor: "păi tu te ocupi de câini? Da' ce, ai înebunit? Tu elevă de nota 10? Da' vrei să-ţi distrugi situaţia?". 
Cam ce pot să înţeleagă nişte copii din acest exemplu dat de un cadru didactic??? Deşi, conform legii educaţiei, elevii trebuie, în mod obligatoriu, să desfăşoare activităţi extraşcolare, ca voluntari., în timpul liber. În străinătate nu te acceptă la nici un colegiu dacă nu ai făcut astfel de activităţi. La noi însă, eşti denigrat în faţa întregii clase. În plus, eşti constrâns să faci ce vrea profesorul, nu ce vrei tu, în timpul tău liber. Păi astea sunt cadrele didactice care ne formează copiii??? Păi dacă ei nu sunt formaţi ca oameni, în primul rând, cum poţi să aştepti să formeze tinere generaţii??? Ce o să se aleagă oare de ţărişoara asta? Politicienii sunt nişte corupţi şi mafioţi, profesorii nişte ignoranţi ... şi lista continuă. Din păcate. 


Părerea mea ... 

Comentarii

  1. :))super pisicuta. au si ele suflet, ce pot invata copiii?

    RăspundețiȘtergere
  2. INTERESANT ! Am incercat sa intru pe blogul tau toata ziua. Nu am reusit pana acum.Am rugat o colega sa incerce de la ea de acasa.Asa ca daca vei primi 2 mesaje sa stii care-i cauza.

    RăspundețiȘtergere
  3. @ Anca: nu stiu care ar outea fi cauza. MA bucur oricum ca ai aparut pe la noi. Ceea ce ne-ai invatat tu este de o mare importanta pt noi, de aceea vom reveni cu intrebari.
    Apropo, de ce nu-ti faci un blog despre aceste studii personale? Sunt sigura ca ar interesa foarte multa lume.

    RăspundețiȘtergere
  4. Pentru mine "lumea calculatorului " este ...necunoscuta.Scriu foarte lent.Zilele astea am avut ca ajutor o prietena careia ii dictam ce sa scrie. Cand fac o afirmatie vreau sa privesc in ochi persoana cu care vorbesc si sa observ daca am reusit sa ma fac inteleasa.In privinta catelusei "calatoare" e greu sa-ti spun ce ar putea sa-ti atraga atentia (cand s-a imbolnavit cainele meu a fost asa :am plecat la cabinet dimineata' ea amancat si era bine iar cand m-am intors avea 40 de grade si nu se mai ridica de jos.)Dar daca ti se pare ca e putin apatica sau ca nu mananca la fel 'sau tuseste ,sau schioapata( sunt foarte multe simptome si difera de la individ la individ),i-ai sange si fa un frotiu.Trebuie sa stii ca daca timpul trece si nu apare nici un semn in urmatoarele 2-3saptamani nu te "culca pe o ureche " cum se spune pentru ca acest parazit poate sta in faza latenta 5 ani.E suficient sa apara o cadere imunitara si atunci paraziteaza tot organismul.De aceea apar caini bolnavi si iarna. Dai stimulente imunitare:Catinofort capsule 2\zi,dar nu pe stomacul gol.

    RăspundețiȘtergere
  5. Vreau sa va felicit pt ceea ce faceti si mai ales pt ceea ce sunteti. Si eu sunt o foarte mare iubitoare de animale, dar sunt foarte contrariata de reactiile celor din jurul meu privind animalutzele. Credeam ca tinerii sunt cei mai receptivi, iar cei mai varstanici sunt mai rau inentionati, dar nu e asa, pt ca am citit ieri un articol pe un blog unde o pustoaica destul de celebra a ale blogurilor, spunea ca vrea ca toti maidanezii sa fie omorati. M-a lasat fara cuvinte.

    RăspundețiȘtergere
  6. Brandusa, tara noastra, cu durere o spun, nu a evoluat deloc, dimpotriva...
    Ce pot invata copiii, o mai spuneam undeva, intr-o tara unde se cere cu atata cruzime si inversunare/aviditate, macel???
    Ei cred ca asa este normal...
    Parerea mea, vizavi de ceea ce se intampla in ultimul timp, suntem manati si manipulati fara pic de jena sa iesim in strada sa cerem comunismul inapoi - desi eu cred ca n-am scapat niciodata de el...
    As vrea sa gresesc dar tare am impresia ca, nu peste mult timp, vom ajunge de unde am plecat...

    RăspundețiȘtergere
  7. Buna ziua! Tot incerc sa va trimit un mesaj, sper ca de data asta o sa reusesc. Va contactez ca poate puteti sa-mi oferiti o solutie, va trebuie cat de curand sa ma mut la cluj dar nu intr-o casa a mea si nu stiu cum sa fac cu animalutzele mele, daca cunoasteti pe cineva care are curte si care ma poate ajuta cu gazduirea a unui husky de 8 luni, a unei pisicute sterilizate si a doi papagali. Mentionez ca dura cateva luni pana cand voi putea sa-i iau inapoi. Orice sugestie este binevenita. Multumesc

    RăspundețiȘtergere
  8. @Anca: catelusa de care iti povesteam nu poate fi transportata. Eu nu am masina, deci nu am cum sa o duc la cabinetul veterinar pt ai lua sange. Si e dificil sa o urmaresc pt ca vine si pleaca. Acum, de ex. e plecata de vreo 4 zile. De multe ori cand vine acasa are diferite rani, o data avea un ochi umflat si rosu, s-a asezat la poarta si se tot scarpina cu labuta.Mi-am dat seama ca imi arata ca o deranjeaza ceva. I-am spalat ochiul cu apa calduta, apoi i-am dat cu unguent oftalmic cu canamicina. Dupa 2 zile i-a trecut. Alta data a venit schiopatand, tinandu-si labuta ridicata Am observat ca era taiata la pernite. Acolo nu prea am avut ce face, doar am dezinfectat-o cu apa distilata, oricum ea s-a tot lins, iar rana i s-a inchis. Ultima data cand a fost acasa, am observat ca se tot freca cu labuta pe bot si asa mi-am dat seama ca o dranjeaza ceva. Erau capusele.
    E o catelusa extrem de inteligenta, foarte independenta si cu un puternic spirit matern, desi a fost sterilizata. Am scris mai multe despre ea in postarile despre Murdarici.

    RăspundețiȘtergere
  9. @ Corina: bine zici. Zilnic ne lovim de reminescentele comunismului si ne dam seama ca mostenirea asta atarna atat de greu incat ne impiedica sa evoluam.
    Sa speram ca totusi lucrurile se vor schimba in bine.

    RăspundețiȘtergere
  10. @Happygirl: ma inspaimanta si pe mine atitudinile, in special ale tinerilor, vizavi de situatia cainilor fara stapan. Sunt oameni carora parca le lipseste ceva din suflet, o gena anume care iti da sensibilitatea si respectul fata de vietati. Eu le zic suflete chinuite.

    RăspundețiȘtergere
  11. In primul rand ma numesc Paula si multumesc de "vizita" si de ajutor. La Cluj voi veni cat de curand din motive personale,iar despre animalutze nu stiu exact cate din ele pot lua pt ca le impart cu viitorul fost prieten. Eu vreau sa le iau pe toate dar nu stiu daca voi putea. Lucrurile sunt destul de complicate, acum am tatonat terenul ca sa stiu cum voi pune problema. Dar tinem legatura, iar despre implicarea in asociatie, cu mult drag cu toate ca am o retinere pt ca sufar foarte mult cand vad animalutzele atat de neajutorate. Si inca ceva, te rog sa nu te superi daca nu aprob comentariul tau pe blogul meu pt ca nu trebuie sa-l vada "cineva". Multumesc de intelegere si ..keep in touch.

    RăspundețiȘtergere
  12. @Paula: din cate observ e o situatie mai delicata.Impartirea animalelor e foarte dificila. E identita cu impartirea copiilor in cazuri de divort. Sufera tocmai cei nevinovati. Dar daca sunt bine ingrijiti si iubiti, pt ei e ok. Mult succes si inspiratie de moment!Sper sa se rezolve cu bine.
    Pe mine ma gasesti aici, oricand ai nevoie. Sunt tintuita acasa de cei 6 patrupezi ai nostri. In legatura cu suferinta ce ne-o producenecazul animalutelor...sa stii ca si eu sunt asa. La inceput mi-a fost imposibil sa ma uit la poze cu animale schimgiuite sau moarte. In timp insa m-am autoeducat, spunandu-mi ca nu voi putea sa lupt pt cauza lor fara sa vad toate aspectele. De multe ori plang, insa fiecare problema imi da impulsul de a continua cu o si mai mare fervoare. Mai ales acum cand "binevoitori" din administratia locala incearca sa ne intimideze pt ca deranjam.
    Astept vesti de la tine si sa ne cunoastem.

    RăspundețiȘtergere
  13. Din cate am inteles catelusa intra in categoria animalelor care isi dau seama cand au nevoie de ajutor.Din pacate , capusele pot transmite boli diferite cu simptome asemanatoare dar care au tratamente total diferite.Deci este vital sa se faca un diagnostic exact.Pot sa te asigur ca in situatia in care se va imbolnavi , starea ei o va face sa accepte orice de la tine .In babesie eu nu lucrez numai "la simtul clinic" pentru ca implicatiile bolii sunt multe.Doza de clindamicina o dau in functie de gradul de parazitare, si o modific in functie de raspuns si de dinamica bolii.Pentru mai multe amanunte si informatii, te sfatuiesc sa intri pe "info veterinar" unde sotul meu a postat la rubrica "parazitologie" tot tratamentul.Intre noi fie spus "tacerea " care a urmat din partea colegilor nostrii m-a dezamagit. Asta deoarece ,asa cum am mai spus in alta parte , imizolul si berenilul care sunt utilizate , pe langa ca se aduc ilegal la noi (deci nu stii cum se transporta , si daca acest lucru nu modifica substanta utila din ele) sunt si foarte toxice. De multe ori animalele mor de la efectele adverse ale medicamentelor, si nu de la boala.Tratamentul cu antibiotic este mult mai sigur.Dar asa cum am observat nu a interesat. pe nimeni .

    RăspundețiȘtergere
  14. Sper sa reusesc cat de cat sa ma intaresc si eu, pt ca altfel nu o sa pot face foarte multe pentru ele. Cand voi veni la cluj voi da un semn de viata pt ca vreau sa ne cunoastem mai ales ca ne asemanam macar dintr-un punct de vedere. Te tin la curent.

    RăspundețiȘtergere
  15. @Anca: ai caracterizat-o perfect pe Mudarici. Exact asa e. Azi a aparut. M-am uitat pe botic, i-a mai ramas o capusa, dar nu-mi dau seama daca e viabila ca e tare uscativa. In rest are niste urme, acolo unde erau celelalte, ca de impunsaturi de ac. Ma intreb daca i-au cazut de la solutie sau si le-a rupt ea? Cum imi pot da seama de ex. daca s-au rupt doar, si nu s-au desprins? Daca mai sunt pericol?
    In rest, ceea ce mi-am scris in mesajul celalalt...m-a uns la suflet. Si eu simt asta, desi uneori uit sa ma reechilibrez, dupa socuri. Ma supar tare. Mi-as dori ca printr-o atingere in zona inimii sa le pot schimba sentimentele acelor oameni, sa-i fac sa iubeasca necuvantatoarele, sa fie mai milosi, mai receptivi la VIATA. Doamne ajuta sa imi pot aduna puterile si sa merg mai departe.

    RăspundețiȘtergere
  16. @Paula: Si eu am trecut prin asa ceva in urma cu ani buni si mi-a fost foarte greu, mai ales ca ramasesem singura printre straini. Dar cu putere, cu ajutor venit de la cine nici nu ma asteptam, am reusit sa trec peste momentul acela si sa ma redresez. Daca simti ca vrei sa vb cu cineva, poti sa-mi scrii pe brindusafaur@gmail.com.
    CHiar ca vreau sa te cunosc, pt ca simt ca avem mai multe in comun.
    Uite si Anca, chiar daca nu o cunosc personal, simt ca e o persoana deosebita. In cazuri ca cel prin care treci tu, ai nevoie de prieteni in jur, sa nu duci totul singura pe umeri.
    Keep in touch

    RăspundețiȘtergere
  17. Brindusa, multumesc ca esti alaturi de mine, cred ca esti o persoana speciala si nu o spun ca sa te flatez, pur si simplu asta simt. Cu siguranta te voi cauta cand voi veni la cluj. Acum vreau sa te intreb ce crezi despre educatia cainilor prin bataie, chiar daca sunt foarte neastamparati.

    RăspundețiȘtergere
  18. @Paula: e interesant cum am simtit ceva mai altfel dinspre tine si cred ca vom deveni prietene si pe viu, nu doar virtual. Abia astept.
    In privinta bataii - NU, NU, NU. Nici la animale, nici la copii. Eu aseaman foarte mult la comportament copiii cu cainii, am descoperit multe similitudini. Bataia nu ajuta la nimic. A, ca-i mai articulez cu cate o palmuta pe ai mei cand intrec masura cu latratul, asta e altceva. Dar dupa o palmuta inceteaza imediat. Animalele se obisnuiesc si cu bataia, deci nu potae fi folosita ca mijloc de educare, ci de atentionare. Eu una, fara modestie, pot sa spun ca cateii mei sunt foarte educati. Cand i-am adus acasa, ma cuprinse disperarea cu maidanezii. Nu ascaltau defel, apoi mi-am dat seama ca nu intelegeau pt ca nu au fost educati. In timp insa, am inceput sa copieze comportamentul teckelilor si sa ne inteleaga, sa-si cunoasca locul si limitele prin casa. Acum sunt cuminti, dar sunt foarte foarte jucausi. In schimb, pe ultimul adoptat, Bulita, cu el am lucrat cel mai putin. E deosebit de docil si receptiv. Desi parea cam agresiv, ne-am dat seama ca el este tipul cainelui care recunoaste doar stapanul si nu accepta alti oameni. O singura data daca ridic glasul la el, se si executa. Si nu l-am lovit nicioadata. Asa ca nu, nu sunt deloc de acord cu bataia si sper ca animalutele tale nu primesc astfel de tratamente.

    RăspundețiȘtergere
  19. Auzi.. cica " ii calca rasadurile". Pfffff...
    Oribili oameni. Eu hranesc si adapostesc 3 caini la casa, si imi sunt tare dragi! M-au gasit ei pe mine, anul trecut cand construiam . Au venit, le-am dat ceva papa, 2 mangaieri, si nu au mai plecat. Erau miiiici! Si au stat toata iarna singuri deoarece noi ne-am mutat acolo abia in aceasta primavara. Le duceam mancare la fiecare 2 zile, i-am deparazitat, vaccinat.. si nu am falimentat din cauza asta.
    Si mie imi calca gazonul si imi rup florile.. dar, ce conteaza?? Sunt suflete vii pe care nu le poti ingradi in 2/2 m. Nu ma intereseaza ce strica atunci cand ii vad cat sunt de fericiti si cum se bucura cand ma vad.
    Catelusa cred ca e gestanta, oricum inca are o sarcina mica, asa ca sapt asta o duc la sterilizat.
    Brandusa.. de unde sunteti voi?

    RăspundețiȘtergere
  20. @Elfa: noi suntem din Turda. Si nu avem probleme doar cu oamenii lipsiti de sentimente pt animale, ci si cu primaria, pt ca facem ceea ce normal ar trebui sa faca ei, pe banii publici.

    RăspundețiȘtergere
  21. Da, stiu. Stiu faza cu primaria. La randul meu, detin o asociatie de gen, atat ca activitatea nu este bazata exclusiv pe protectia animalelor, ci mai mult pe sustinerea copiilor din centrele sociale. In fine, e complicat
    ( " Namaste" ,am un banner pe blog). Am facut pana si un site, pe care am platit o multime de bani (din buzunarul meu, evident) si pe care deocamdata il tin asa, aiurea. O sa-i vina si lui randul.. ;)
    Nici macar in ceea ce tine de copii autoritatile nu te ajuta si nu te incurajeaza. M-am chinuit luni bune pt niste lucruri care s-au evaporat in 2 zile, asa ca la un moment dat imi pierdusem curajul. Nu am reusit sa fac ceea ce vroiam, din cauza ca nu aveam acces la niciun buget.. prin urmare, am " inghetat" activitatea asociatiei si m-am inscris la o facultate cu profil social (in Valencia). Nu am renuntat decat pe termen scurt, am de gand sa revin dar vreau sa o fac asa cum trebuie si cum nu se asteapta primariile. Intre timp, mai organizez mici activitati pt copii, mici colecte, mici cadouase.. cum ar fi si de 1 iunie.

    Legat de animale, anul trecut am colaborat cu o asociatie care se ocupa exclusiv cu asta. Doamna respectiva adaposteste si hraneste, din bani proprii, peste 40 de caini. Am incercat din nou, impreuna, sa facem ceva, dar toate usile ni s-au inchis in nas. E foarte frustrant..
    Totusi, eu sper in continuare, chiar daca feed-back pozitiv nu am avut. Sper in continuare si STIU ca va fi bine pana la urma, cumva. Trebuie sa fie..
    Va doresc mult succes si multa putere.

    RăspundețiȘtergere
  22. Brindusa, din nefericire catelusul, husky in varsta de 8 luni, este batut in mod frecvent ca nu asculta, ca fura, ca sare pe usa, ca latra cand e legat, si culmea, eu sunt vinovata ca e asa obraznic pt ca atunci cand era mic il tineam in brate si-l dragaleam, sau pt ca nu-l bateam incat sa "schelalaie". Asta era dorinta lui pt ca e cainele lui. Nu-ti spun cum am sufletul cand vad cum ia bataie si nu pot face absolut nimic. Am incercat sa ripostez dar mi s-a spus ca nu stiu sa educ un caine ca el are caini dintotdeauna si stie mai bine cum se procedeaza. Mai pot spune ceva? Nu e un om rau dar are el metodele lui de educare. Oare cand o sa aiba copii tot asa o sa procedeze?

    RăspundețiȘtergere
  23. Paula, ma intristeaza mult sa aud asta. Din pacate noi deja ne-am lovit de multe cazuri de abandon sau de renuntare la catei din rasa asta, tocmai pt caracterul lor vioi, neastamparat. Fura/omoara gaina, sar gardul, sunt nesupusi, etc. Omul cand isi ia un caine de rasa ar trebui sa cunoasca mai intai caracteristicile rasei respective si sa vada daca i se potriveste. Daca ar exista vreo asociatie pt protectia animalelor in zona ta, ai putea lua legatura cu ei in mod discret sa le spui ce se intampla, iar mai departe ei stiu ce e de facut.
    Cu siguranta ca si cu copiii se va purta la fel, deci, detaseaza-te si mai bine multumeste-i Celui de Sus ca nu vei fi tu mama copiilor lui.

    RăspundețiȘtergere
  24. Brindusa, intr-adevar nu s-a interesat de caracteristicile acestei rase, si i s-a spus ca e total diferit de ceilalti catei, dar el o tine pe a lui.Si nu mi-l va da, deci va trebui sa ma gandesc tot timpul la el daca-i e bine si sper sa-i fie. Cat mai stau aici vreau sa ma ocup cat mai mult de el. Totusi stii cumva cum pot fi stapaniti acesti catei?
    Dar totusi nu inteleg acei oameni care descopera ca animalutul nu li se potriveste si apoi se descotorosesc de el. Chiar nu pot sa-l iubeasca?

    RăspundețiȘtergere
  25. Paula, acolo trebuie un dresor. Dar, daca imi dai o adresa de mail (sigura) iti mai pot da o solutie.

    RăspundețiȘtergere
  26. Tot respectul,ma bucur ca intalnesc oameni cu suflet si discernamant.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Vă mulțumesc pentru gândurile și cuvintele frumoase. Orice alt comentariu va fi șters.

Postări populare de pe acest blog

Glandele perianale și complicațiile de la posteriorul câinelui

Torsiunea gastrică - o afecțiune ce-ti poate ucide rapid animăluțul dacă nu ești pe fază

În atenţia posesorilor de patrupede - Tusea de Canisă